Asezarile comunei Zapodeni sunt raspandite intr-una din principalele subunitati de relief din cadrul Podisului Barladului, Podisul Central Moldovenesc. Si, caracteristic acestei unitati geografice, “peste tot relieful are aspect de dealuri inalte si plaiuri usor ondulate la partea lor superioara, care uneori au pana la 3-4 km lungime si 1-2 km latime“. Teritoriul judetului Vaslui este in intregime format dintr-un ansamblude culmisi vai largi, care, in majoritatea situatiilor, sunt orientate pe directia nors-sud. Podisul Central Moldovenesc are inaltimi cuprinse intre 200-465 de metri. Altitudinea maxima a reliefului din comuna Zapodeni este reprezentata de varful Chicirea (399), care desparte valea Telejnei de cea a Portarilor, punct aflat la rasarit de valea Barladului; altitudinea minima se afla in sesul Barladului, in fosta lunca din apropierea garii CFR Balteni, la sud de gura vaii Telejnei, sub 100 m.

Solurile prezentate in aria aceasta sunt cernoziomurile, iar de-a lungul vailor sunt intalnite solurile aluviale si chiar cernoziomuri. Din suprafata de teren exista 173.000 ha sunt afectate de eroziune, 176.000 ha prezinta pericol de eroziune datorita utilizarii agricole excessive, iar 25.000 ha sunt terenuri degradate de alunecari.

Zona de silvostepa este intalnita pana la 300 m altitudine, unde sunt intalnite si padurile de foioase ce ocupa partea de nord si nord-vest a judetului Vaslui. De asemenea, trebuie nemarcata prezenta pajistilor cu vegetatie si zavoaiele de plopi din lunca Barladului.

Vecinii comunei Zapodeni sunt: N-E-comuna Danesti(satele Botoaia, Beresa si Tatarani), E-comunele Feresti si Valeni, S-E-comuna Muntenii de Sus, S-orasul Vaslui, S-V si V-comunele Balteni si Stefan cel Mare(satele Maraseni, Stefan cel Mare si Cantalaresti), N-V-comuna Rebricea(satele Ratesul Cuzei si Bolati).

In fostul perimetru al C.A.P “Mai“ Zapodeni, de pe Dealul Satului, nord-vestul satului actual, pe locul numit “Pe Tintirin“, in cursul anului 1958, intrucat se sapau fundatiile pentru constructiile C.A.P, s-a descoperit intamplator o urna funerara din epoca bronzului si fragmente ceramice apartinand perioadei neoliticului(fazele Precucuteni si Cucuteni A), sfarsitul epocii bronzului(cultura Noua), epocii fierului(Halstatt-ul timpuriu), precum s o asezare si necropola din secolul al IV-lea d. Hr. Locuirea s-a perpetuat, evident, cu intreruperi, in perioada medievala, secolele V-XI, XIV-XV si XVII-XVIII.

Pe interfluviul format de paraul Telejna cu valea Barladului, astfel spus la Capul Dealului, punct aflat la 8 km sud-vest de centrul satului Zapodeni, s-au descoperit prin cercetari de suprafata efectuate in anii 1958 si 1965 resturi de locuire apartinand sfarsitului epocii bronzului(cultura Noua), epocii fierului(Halstatt), secolelor III-IV d. Hr precum si secolelor XVI-XVII.

In cele doua campanii de cercetare interprinse la Zapodeni, in anii 2002-2003, Pe Tintirin, in santierul arheologic deschis catre Corina Ursachi, specialist arheolog, de la directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Vaslui, sub conducerea pref. univ. dr. Attila Laszlo, de la Universitatea “Al. I. Cuza“ din Iasi, in spatial liber dintre cladirile fostului C.A.P. Zapodeni(apoi Agrospic S.A.) s-au descoperit resturi de locuire indelungata, din preistorie pana in epoca medievala.

Au fost descoperite ramasitele unor locuinte apartinand culturii Precucuteni, fragmente ceramice din cultura Noua si Hallstattul timpuriu(probablilcultura Corlateni-Chisinau), precum si morminte ale populatiilor culturii Santana de Mures-Cerneahov.